Sări la conţinut

Still kickin’

29 septembrie 2012

„I see the worst in people”  mărturisește la un moment dat Daniel Plainview, personajul principal din „There will be blood”. Iar petrolistul mizantrop Plainview se pricepe la oameni cel puțin în aceeași măsură în care se pricepe la petrol.

Văd ceea ce este mai rău în oameni. Ca și în cazul lui Plainview, această perspectivă s-a format în ani, puțin câte puțin. La mine însă, ea nu a generat ură, ci o anumită formă de izolare. O izolare care poate fi comparată cu acel nor de ploaie care însoțește familia Addams oriunde aceasta s-ar afla. Recunosc, uneori văd și câte un crâmpei de bine, ici și colo, în câte o ființă umană, fapt care evidențiază lipsa mea de pricepere la oameni (direct proporțională cu lipsa de pricepere la petrol… sau afaceri, sau orice altceva legat de bani).

Nu mă mândresc cu viziunea mea asupra speciei din care fac parte, nici cu incapacitatea de a mă adapta la societatea în care sunt nevoit să trăiesc. Nu mă încearcă un complex de superioritate, sunt perfect conștient de nemernicia mea, cu nimic mai specială decât nemernicia oricărei alte bipede cuvântătoare. Însă nu pot să nu observ modul lipsit de rațiune în care ființele umane viețuiesc pe această planetă, stupiditatea și răutatea de care dau dovadă zi de zi. Această conștientizare stă la baza mizantropiei mele și a refuzului de a mă conforma unei existențe obișnuite.

Felul acesta de a vedea lucrurile, modul acesta de a trăi mă obosesc uneori teribil. Iar atunci când starea de oboseală se suprapune perspectivei din care îmi privesc semnii, toate lucrurile bune pe care aș vrea sau ar trebui să le fac nu mai au sens. Acestea sunt momentele în care simt, nu doar înțeleg semnificația cuvintelor lui Plainview: „I can’t keep doing this on my own, with these… people.”

Așa au trecut ultimele două luni, în care n-am avut tragere de inimă nici să scriu. Întrebat de un bun tovarăș – urecheat și la fel de mizantrop – dacă mai dau sau nu din picioare, mi-am dat seama că ar fi cazul să ies din vizuină și să-mi reiau preocuparea pentru mediul înconjurător.

So, still kickin’ wabbit, nu m-am dat bătut. Nu sunt suficient de inteligent ca să mă dau bătut.

2 comentarii leave one →
  1. BOGDAN permalink
    29 septembrie 2012 11:41 pm

    Ti-am spus si data trecuta ca mediul in care traim e otravitor! Ceva ma face sa cred ca oboseala de care vorbesti nu este cu nimic mai prejos decat oboseala mea de a nu face nimic ! Iti amintesti ce a zis Froome?….”Daca doua zeci de milioane de oameni sunt bolnavi asta nu inseamna ca ei sunt mai putin bolnavi pentru ca sunt doua zeci de milioane!”…..Asa ca nu este exclus sa traim intr-o societate branzita si mucegaita. Caoul sus Bogdane!….. Un prieten nu la fel de urecheat dar la fel de mizantrop!

  2. 9 octombrie 2012 10:44 pm

    🙂

Lasă un răspuns către BOGDAN Anulează răspunsul