Skip to content

Ce alegem? Continuarea luptei împotriva corupției sau delirul ultranaționalist al celor corupți?

11 Decembrie 2016

spectrul-politic-modificatAm scris primul meu text în care îndemnam cetățenii să meargă la vot în 2004, în Adevărul de Cluj, pe vremea când eram student și colaborator al acestui ziar. Nu-mi face plăcere să scriu astfel de articole din cel puțin două motive: În primul rând, pentru că am senzația de inutilitate.

Cel mai probabil, cei care nu intenționează să voteze nu vor fi interesați nici de a citi astfel de texte. În al doilea rând, pentru că nu intenționez să fac parte din corul de propagandiști al vreunui partid și nu vreau nici să fiu confundat cu aceștia.

De când am drept de vot, nu am absentat niciodată de la urne. A vota face parte dintre acele drepturi și obligații fundamentale pe care le are un cetățean. Poate că a spune că votul este esențial democrației nu este suficient. Votul este esențial libertății.

Principalul gând cu care voi merge (și) duminica aceasta la urne este acela că trebuie să acord votul meu luptei împotriva corupției. Partidele care s-au manifestat fățiș apărând corupția s-au autoexclus din start din opțiunile mele de vot. Nu mă pot lăsa păcălit nici de cele care și-au însușit înainte de alegeri un astfel de mesaj, nu am creier de găină pentru a nu înțelege sau a uita modul în care s-au comportat în anii precedenți. În plus, știu să citesc încă din perioada grădiniței, e suficient să arunc o privire peste numele din buletinul de vot pentru a ști ce mi se oferă.

Cel de-al doilea gând cu care merg este acela de a-i vota pe cei mai apropiați de mine în privința valorilor în care cred. Pot trece până într-un anumit punct peste diferențe ideologice, nu voi pune însă în nicio situație ștampila pe un partid cu un discurs extremist. Am scris despre acest lucru pe larg în articolul meu precedent.

La fel ca mulți alți români, pe parcursul timpului am votat ceea ce am considerat a fi răul cel mai mic. Păstrând speranța că lucrurile se vor îmbunătăți, o voi face ori de câte ori este necesar.

Spre deosebire de cei care nu intenționează să se prezinte la urne, îi înțeleg pe cei care se gândesc să dea un vot de protest. Am atins acest subiect și într-un articol publicat acum o lună, la debutul campaniei. Nu doar candidatul, ci și votantul poartă responsabilitatea votului dat.

Votul de protest este cu siguranță mai util decât a nu vota. Când nu te prezinți la urne, mesajul tău pentru politicieni este „nu mă interesează, faceți ce vreți”. Nevotând, pentru politicianul lipsit de scrupule, nu exiști. Votul de protest transmite un altfel de mesaj: „mă interesează ce se întâmplă, știu ce se întâmplă, dar nu îmi meritați niciunul votul.”

E adevărat, tipul acesta de vot nu este delimitat prin lege de votul nul în urma unei erori. Legea se poate însă dezbate și amenda dacă există voința publică necesară. Chiar și în condițiile date, un procent ieșit din comun de voturi nule poate da un anumit tip de mesaj societății și politicului. Pornind de la el, un partid politic receptiv, care are sau lucrează cu profesioniști, își poate ajusta în viitor mesajul, poate aduce schimbări la nivel de leadership, în selecția candidaților etc.

Marea întrebare pentru cei care se gândesc la a vota în acest fel este: E înțelept un asemenea vot în situația în care se află astăzi România?

Rezumată în doar câteva cuvinte, această campanie poate fi descrisă astfel: continuarea luptei împotriva corupției versus delirul ultranaționalist al celor corupți. Cei care nu vor să asiste la victoria corupției și a naționalismului extremist nu își permit luxul de a da voturi nule, la fel cum nu își permit nici să absenteze de la vot.

Unul dintre principalele motive pentru care discursul extremist a fost atât de pregnant în această perioadă este absența culturii politice în rândul românilor, temă care apare obsesiv în articolele mele. Cu cât nivelul de cultură politică este mai mic, cu atât extremismul va prinde mai ușor. Cei mai abili dintre politicienii corupți sunt foarte conștienți de acest lucru și s-au folosit de el atât cât au putut.

Deși nu am date sociologice la îndemână, pot afirma fără a-mi fi teamă că greșesc – numărul celor care au cel puțin cunoștințe elementare despre ideologiile politice este extrem de scăzut chiar și în rândul românilor cu studii superioare. Acest fapt explică nu doar ușurința cu care unele partide propagă mesaje extremiste, ci și vraiștea ideologică din rândul acestora. Să nu uităm faptul că partide majore românești și-au schimbat în anii trecuți fără dureri de cap uneori radical ideologia. Alianțele sau fuziunile greu de explicat ideologic au fost și ele prezentate ca fiind ceva firesc. În ciuda acestui fapt, partidele în culpă nu doar că nu au fost sancționate de către electorat, ba în anumite cazuri au fost chiar răsplătite cu și mai multe voturi.

Cameleonice și iubitoare de traseiști, partidele românești sunt grupări foarte pestrițe ideologic. În același partid pot coexista fără mari probleme conservatori, creștin-democrați, liberali, socialiști, republicani și monarhiști, democrați și neofasciști. Dacă aruncați o privire pe afișele și panourile stradale, peste pliantele primite în poștă sau pe paginile de Facebook ale politicienilor, veți observa candidați „de stânga” care propun măsuri specifice dreptei economice și candidați „de dreapta” care propun măsuri specifice stângii economice. Orice este permis, atât timp când votantul poate fi păcălit. Dacă alegătorii ar cunoaște măcar informații de bază despre ideologii, ar putea detecta cu ușurință puzderia de habarnamiști, impostori, populiști, demagogi și extremiști.

Ideologiile politice sunt cel puțin la fel de relevante astăzi cum au fost întotdeauna. Ele pornesc de la asumpții fundamentale despre natura umană și societate și îndeplinesc 4 funcții esențiale: evaluează ceea se întâmplă în societate, oferă o explicație pentru ceea ce se întâmplă, ajută la poziționarea într-un anumit fel față de ceea ce se întâmplă și trasează o cale de acțiune politică stabilind ceea ce se poate și ceea ce trebuie să se facă. În absența unei ideologii bine definită, nu se poate concepe un program politic coerent, iar în absența unui program coerent o țară nu poate fi bine guvernată.

Graficul publicat împreună cu acest articol înfățișează o interpretare a spectrului politic. Îmi aparține, nu este perfect, l-am creat cu ceva vreme în urmă pentru a-l utiliza în cadrul unui proiect educațional. Axa stânga-dreapta oferă o imagine unidimensională a ideologiilor, una prin intermediul căreia se poate înțelege foarte puțin despre acestea. Scopul introducerii celei de-a doua axe, în cazul de față axa autoritarism – libertarianism, este acela de a oferi o imagine mai clară. De exemplu, poate scoate în evidență diferențe semnificative între ideologii care pe axa stânga-dreapta par apropiate. Cele două axe pot fi substituite cu altele, de pildă axa autoritarism – libertarianism poate fi înlocuită cu social conservator – social liberal, așa cum apare în busola politică realizată cu ocazia fiecărui rând de alegeri de către colegii mei din Cluj.

Graficul realizat de mine și busola colegilor pot fi puncte de plecare în a observa discrepanțele dintre identitățile asumate ale partidelor și discursul lor electoral. Busola este concepută pentru a-i ajuta pe cei care răspund la întrebări să își stabilească poziția vizavi de cea a partidelor în spectrul politic. Astfel de instrumente au numeroase limitări și trebuie luate ca atare.

Cel mai probabil, viitorul ne va obliga să vorbim mult mai mult despre ideologii. Până atunci, sper că informația de mai sus vă va fi folositoare în cazul acestor alegeri. Dincolo de poziția dumneavoastră față de corupție, este important să țineți cont și de valorile pe care le aveți sau nu în comun cu partidul cu care intenționați să votați. Sper eu, nu unul extremist.

P.S. Scriind acest text, am realizat cât de puțin s-a vorbit și cu ocazia acestor alegeri despre candidații independenți. Aceștia sunt nedreptățiți atât în legea electorală, cât și de către media și chiar de către alegători. Este foarte posibil ca unii dintre ei să merite a fi votați.

*

Acest text a fost publicat și aici:

https://republica.ro/ce-alegem-continuarea-luptei-impotriva-coruptiei-sau-delirul-ultranationalist-al-celor-corupti

http://dealulmelcilor.com/2016/12/ce-alegem-continuarea-luptei-impotriva-coruptiei-sau-delirul-ultranationalist-al-celor-corupti/

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: